top of page

Istorie

În 1976 Steve Jobs È™i Steve Wozniak au pus bazele unei companii de produse electronice într-un garaj închiriat din oraÈ™ul Palo Alto, în sudul Californiei. Acest garaj a fost È™i punctul de plecare a ceea ce urma să devină curând zona de înalte tehnologii „Silicon Valley”.

Pentru a pune pe picioare afacerea, Jobs È™i-a vândut Volkswagen-ul său vopsit în toate culorile curcubeului, iar Woz s-a despărÈ›it de calculatorul său programabil. PărinÈ›ii lui Jobs aveau un garaj în Los Altos, California, acolo È™i-au stabilit cei doi cartierul general - garajul le servea drept cameră a proiectanÈ›ilor, unitate de service È™i magazin, în acelaÈ™i timp. După câtva timp au realizat 50 de plăci de bază, proiectate de Woz, pe care le-au vândut amatorilor locali, la preÈ›ul de 500 de dolari bucata. Noile jucării au fost botezate Apple, după numele casei de discuri care producea melodiile Beatles, grupul preferat al lui Jobs. 1 aprilie este ziua păcălelilor, dar 1 aprilie 1976 a fost È™i o zi istorică pentru ei, ziua în care s-a vândut primul Apple.

După crearea primului dispozitiv, Jobs a luat legătura cu un magazin local de calculatoare, The Byte Shop, de unde i s-a răspuns că ar fi interesaÈ›i să vândă aparatul lui dar numai dacă l-ar avea gata montat. Proprietarul magazinului, Paul Terrell, a mers mai departe comandându-i lui Jobs 50 de aparate pe care urma să le plăteasca la livrare cu 500 $ per bucată. Atunci Jobs a acceptat comanda È™i s-a dus la Cramer Electronics, un mare distribuitor de piese electronice, de unde a comandat la rândul lui componentele necesare asamblării Computerului Apple I. Directorul departamentului Credite l-a întrebat atunci pe Jobs cum avea de gând sa plătească piesele, iar Jobs i-a răspuns “Am o comandă din partea lanÈ›ului de magazine Byte Shop pentru 50 de bucăți Apple I, cu plata la livrare. Dacă-mi livraÈ›i componentele, în 30 de zile pot construi calculatoarele, în intervalul de livrare, îmi încasez banii de la Terrell de la Byte Shop, È™i vă plătesc”.         Calculatorul avea puÈ›ine facilități care să-l facă deosebit. Una din ele era posibilitatea de a folosi un televizor pe post de monitor, iar pe atunci multe calculatoare nu aveau monitor deloc. Nu era chiar ca monitoarele calculatoarelor ce urmau să apară, È™i afisa text la o viteză dezamăgitoare de 60 caractere pe secundă, oricum mai repede decât puteau scrie teletype-urile folosite pe calculatoarele de atunci. Apple I includea de asemenea cod de pornire în ROM, ceea ce îl făcea mai uÈ™or de utilizat. Nu în ultimul rând, la insistenÈ›ele lui Paul Terrell, Wozniak a proiectat È™i o interfață pentru casetă audio, pentru încărcarea È™i salvarea programelor, la viteza fantastică de 1200 biÈ›i pe secundă. DeÈ™i calculatorul era destul de simplu, era totuÈ™i o capodoperă a proiectării, folosind mult mai puÈ›ine piese decât orice alt aparat din aceeaÈ™i categorie, È™i conferindu-i repede lui Wozniak reputaÈ›ia de proiectant de înaltă clasă.

Explicaţia Apple:

Primul logo Apple îl înfăţiÅŸa pe Isaac Newton stând sub un măr, cu un fruct deasupra capului ÅŸi a fost creat în 1976, de către Steve Jobs ÅŸi Ron Wayne. InspiraÅ£ia pentru desen le-a venit de la un citat al poetului britanic William Wordsworth (care apare ÅŸi el în siglă): „Newton… a mind forever voyaging through strange seas of thought” (în traducere, „Newton… o minte mereu în călătorie prin ciudatele mări ale gândirii”).

Ulterior, Jobs a considerat logo-ul prea elitist ÅŸi prea plin de detalii pentru a putea fi folosit cu succes la o mărime mai mică, pe toate produsele Apple. Prin urmare, un an mai târziu, l-a angajat pe designerul Rob Janoff (de la firma de PR „Regis McKenna”) să regândească sigla. Rezultatul a fost un măr muÅŸcat, colorat – pe orizontală – în culorile curcubeului, dar în ordinea greÅŸită. Această imagine a fost decodată ÅŸtiinÅ£ific: mărul ar fi trimis la descoperirea gravitaÅ£iei de către Newton, iar culorile la separarea spectrului luminos de către Isaac Newton. Chiar ÅŸi termenul McIntosh se referă la un anume soi de măr. MuÅŸcătura (joc de cuvinte între „bite” = „muÅŸcătură” ÅŸi „byte” = „bit”), pe de altă parte, simboliza cunoaÅŸterea (trimitere biblică), dar Janoff a explicat că ideea a fost mult mai simplă – aceea de a nu confunda mărul cu o cireaşă. Cât despre culori: Jobs dorea să „umanizeze” compania, să o coloreze, iar dungile sugerau că Apple crease primul computer care putea reproduce imagini colorate. În 1997, logo-ul a fost din nou simplificat, culorile fiind înlocuite cu o singură nuanţă.

Legenda:

Se speculează, însă, că mărul-curcubeu ar avea alte semnificaÅ£ii. Autoarea Sadie Plant scrie în cartea „Zeroes + Ones : Digital Women and the New Technoculture” (1997) că sigla este un omagiu adus homosexualului Alan Turing, unul din părinÅ£ii computerului modern, care s-a sinucis muÅŸcând dintr-un măr injectat cu cianură.

Britanicul Alan Mathison Turing (1912 – 1954) a jucat un rol vital în crearea computerului modern (a creat conceptul de maÅŸină Turing, care putea explica logica oricărui algoritm). Matematician, logician ÅŸi criptanalist, Turing a lucrat pentru guvernul britanic în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (spărgea codurile germane), dar cariera lui a luat sfârÅŸit în 1952, când poliÅ£ia a aflat că este homosexual.

La acea vreme, homosexualitatea era ilegală în Marea Britanie, astfel încât Turing a trebuit să aleagă fie închisoarea, fie eliberarea condiÅ£ionată de administrarea unui tratament hormonal (cu estrogen) destinat reducerii libidoului. Matematicianul a ales a doua variantă, iar doi ani mai târziu a ales să se sinucidă cu cianură. DeÅŸi nu s-a dovedit asta niciodată, se spune că sursa  otrăvii  a fost un măr pe care îl injectase el însuÅŸi ÅŸi care a fost găsit muÅŸcat, lângă patul său.

Legenda spune că povestea preferată a lui Turing fusese „Albă-ca-Zăpada”, iar omul de ÅŸtiinţă ar fi dorit să recreeze scena din filmul Disney animat (pe care l-ar fi văzut de 40 de ori).

bottom of page